miercuri, 27 mai 2009

Oameni

Imi place foarte mult sa observ oamenii din jurul meu. Imi place si mai mult sa-i ascult in conversatiile lor cu alti oameni. Imi plac oamenii frumosi. Exista zile in care vad pe strada numai oameni frumosi. Acelea sunt zilele bune. Imi place soarele. Cu toate ca urasc lumina, soarele reuseste sa mai puna cate un zambet pe fetele oamenilor. Acei oameni devin frumosi. De obicei , zilele mele incep bine. Incep cu oameni frumosi, oameni cre zambesc. Din pacate reusesc anumiti colegi de munca sa imi strice acele zile. Si totusi, mai exista si colegi care fac acele zile suportabile. Intotdeauna sunt oamenii care imi zambesc. Unii imi zambesc pentru ca-i ajut sau pentru ca le repar calculatoarele, altii imi zambesc pentru ca ma vad, iar unii.... sunt acei oameni care zambesc fals doar ca sa nu imi dau seama cat de mult ma dispretuiesc. Nu stiu daca ei isi dau seama ca am ajuns sa-i cunosc destul de bine incat sa stiu ce gandesc despre mine si nici nu ma intereseaza. Acel zambet fals este de ajuns pentru a ma face sa trec mai departe cu zambetul pe fata. La polul opus sunt zile in care vad doar oameni urati, oameni tristi care au foarte multe griji si probleme existentiale mai mult sau mai putin fondate. Acei oameni nu imi plac. Sunt tristi prin definitie. Uneori imi vine sa ma duc la unul sau la altul si sa-i strig in fata "tristule" si sa rad de el. Stiu ca nu ar trebui sa gandesc asa dar asta merita. Poate, daca ar lua acest lucru ca pe o gluma in loc de un afront ar zambi. Macar pentru o secunda.

Nici eu nu zambesc tot timpul dar macar dimineata, cand plec de acasa cu ochelarii mei galbeni pe ochi, zambesc. Traficul nu imi sterge acel zambet de pe fata. Nici nesimtitii , nici pietonii, nici chiar nenorocitul ala care in fiecare dimineata conduce excavatorul si face o coada de doi kilometri in spatele lui. Mi-e mila de oamenii tristi. Sunt tristi si aceasta tristete ii face urati. Uratenia nu este data intotdeauna de fizionomie sau de aspectul tenului, este data de starea de rahat pe care o au oamenii.

Cand esti trist(ã) incearca sa te gandesti ca a venit vara, incearca sa te gandesti ca dupa cele opt sau zece ore de munca poti sa iesi la un suc cu niste amici sau , daca esti norocos(sau norocoasa), prieteni, sau poti pur si simplu sa te plimbi de nebun(ã) prin parc uitandu-te la nimic, gandindu-te la nimic, incearcand sa uiti de faptul ca ai un job care nu te multumeste sau ca ai colegi tristi. Gandeste-te doar la tine, la faptul ca un zambet te face mai frumos (frumoasa) .

Zambesc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu